Fii eclectica intr-o vara electrica!

In saptamanile de moda, ce au loc an de an in capitalele devenite “Mecca modei”, designeri consacrati au creat tabloul must-have-urilor pentru aceasta vara. Ei au pus in prim plan rochite de vara, cel mai “hot” element din garderoba unei femei, pe care le-au propus intr-o multitudine de culori, texturi si croieli, parca pentru a desavarsi frumusetea oricarei femei, de orice varsta si cu orice tip de silueta. Concluzia designerilor este ca vara asta poti fi oricum, iar cu multitudinea de idei lansate, ar fi pacat sa vrei sa fii doar intr-un anumit fel. Iata 5 stiluri de rochite de vara pentru care poti opta.

1. Rochitele “mullet” - sunt acele rochite cu partea din fata mai scurta decat cea din spate. Acestea au fost in tendinte si anul trecut, iar numele lor “mullet” este inspirat din stilul de tunsoare specifica fotbalistilor anilor ’80, adica tunsoare scurta in parti, fata si crestet, dar lunga in spate. Acest tip de rochii se pot accesoriza atat cu sandale de tip platforma sau cu toc inalt, cat si cu acele sandale in stil grecesc.

2. Umbrele neon. Un alt trend pentru aceasta vara sunt culorile fluorescente, cunoscute si sub denumirea de culori neon. Trendul a avut un succes nebun in anii ’80, aceste culori avand “rolul” de a scoate in evidenta bronzul de vara. Daca alegi o rochie intr-o culoare neon, opteaza pentru accesorii discrete, pentru a balansa intregul look, lasand in prim plan rochita.

3. Rochiile midi. Dupa rochiile mini si maxi, cele midi s-au reintors in prim plan, ca trend al acestui an. Alege rochiile midi monocromatice pentru a obtine efectul de alungire a siluetei sau, daca alegi o culoare puternica, accesorizeaza rochia cu o pereche de pantofi intr-o nuanta nude.

4. Culori de bomboana – reprezinta unul dintre principalele trenduri ale verii 2013. Acestea apar in piese vestimentare clasice, foarte bine structurate, care confera un look extrem de feminin si delicat.

5. Dezvaluie mai mult. Transaparenta delicata nu poate fi exclusa de pe lista trendurilor in materie de rochii de vara. Transparenta se poate gasi in detalii delicate, prin folosirea dantelei sau plasei, sau poate dezvalui total o anumita parte a corpului.

Acestea sunt doar cateva dintre propunerile facute pentru aceasta vara, dar una dintre cele mai importante propuneri este sa fii indrazneata, sa experimentezi, sa nu iti fie teama sa fii alta in fiecare zi. Asa ca, inainte de a intra intr-un magazin de haine sau de a cauta prin rafturile virtuale ale vreunui magazin online haine, seteaza-ti in minte: Vara asta indraznesc!

Vechile scrisori

Să scriem mailuri, să ne povestim viaţa pe internet, să ne spunem lucruri confidenţiale sau să mai scriem scrisori ca în vremurile pe care le-am uitat? Atâtea amintiri despre generaţia cu cheia la gât dar fără a ne reîntoarce la ele. Cum ne puneam în plic dorinţele¸cum descriam locuri străine stângaci în cuvinte, cum trimiteam părinţilor ilustrate din vacanţă, toate acum sunt “internetizate”. Cum puneam într-o scrisoare dorul către casă, lucruri care ne apăsau, iar acum postăm pe facebook ce-am mâncat aseară şi cât de minunaţi suntem ca oameni altor o mie de oameni ca noi. Uneori rămâne amintirea unei scrisori printre rândurile căreia citeai şi: “Valurile sunt foarte puternice iar apa e sărată şi mă ţine la suprafaţă ….Vă îmbrăţişez cu drag de pe malurile însorite.”

O schimbare bine venită

Deoarece am hotărât că Bufonu` regal nu mai e chiar atat de regal precum obişnuia să fie,  iar blogul ei nu este cel mai genial şi nici cel mai interesant, sau cel puţin nu atât de interesant pe cât ar rvea ea să fie, vom schimba placa.
Pe parcursul vieţii mele am întâlnit o serie de personaje, care de care mai ciudate, mai proaste sau mai funny. Deoarece nu am avut până acum ocazia sau inspiraţia, am decis acum că voi scrie despre ele. La modul general, nu voi folosi nume, nici măcar nu contează aceste lucruri. Vreau doar să mă amuz puţin, să vărs nişte frustrări şi să îmi exersez mâna scriind ceva mai bine gândit şi nu atât de fugitiv, ca posturile scrise până acum.
Am intitulat acest mic experiment ‘Personaje numa` bune de pus în ramă’ şi am pregătit chiar şi prima descriere. Nu garantez pentru frecvenţa posturilor, garantez însă pentru o mai bună calitate a acestora.
Mulţumiri pentru atenţie. Următorul post va fi chiar primul personaj. Enjoy şi nu vă abţineţi de la comentarii.
P.S. Asta nu înseamnă că dacă voi găsi chestii interesante, nu le voi împărtăşi cu voi. Hihi. ^.^

Lisa de directoare

            Pentru ca de curand m-am confrunat cu acest subiect si mi-am dat seama cat de putine stiu despre el as vrea sa incerc prin acest post sa ofer niste informatii simple si sper ca folositoare pentru cei la fel de nestiutori ca si mine. In primul rand as vrea sa incep cu o definite al acestui termen de: lista de directoare. O lista de directoare nu este nimic altceva decat o lista de site-uri web organizata intr-o anumita ierarhie sau pe anumite categorii. Probabil ca acum va intrebati de ce se vorbeste atat de mult de aceste liste de directoare daca nu sunt nimic altceva decat o insiruire organizata de site-uri. Motivul este simpul: promovarea celor din urma. 

           Pentru o persoana care are un site web de promovare a unor produse si nu numai, prezenta site-ului intr-o lista dedirectoare impecabila, poate insemna pe langa o mai buna pozitionare in cautarile pe site-urile de profil, in primul rand un trafic mai mare de vizitatori si implicit o crestere a vanzarilor si a veniturilor. Cu cat site-ul web al unei companii apare pe mai multe liste de directoate cu atat sansele lui de a aparea pe primele pagini in cautarile de pe internet cresc. Aceste directoare au rolul de a clasifica acest site-uri pe diverse categorii cat mai relevante. Un alt avantaj a listelor de directoare este faptul ca spre deosebire de o cautare google obisnuita, permite utilizatorului sa accesez si alte site-uri similare din acceasi categorie. 

          Din pacate informatiile despre acest subiect sunt destul de putine, asa ca cea mai usoara si sigura metoda de a afla mai multe informatii despre acest subiect sau despre modalitatile prin care puteti sa va listati site-ul intr-un astfel de director este prin contactarea unui astfel de provider. Ei va vor ajuta cu serviciul de inscriere in directoare web, sa obtineti un serviciu cat mai bun la un pret rezonabil.
          Daca am trecut de primul pas si v-ati facut cat de cat o idee despre ce inseamna o lista de directoare web, ar fi momentul sa trecem mai departe si sa vedem care ar fi pasii de urmat pentru a va inscrie site-ul intr-un astfel de director.
Desi unele firme solicita anumite taxe modice pentru inscriere in directoare web trebuie sa stiti ca puteti face acest lucru si singuri. Singurul lucru de care aveti nevoie pentru acest lucru este un browser web. Acestuia i se mai pot adauga unele expensii care va pot usura munca. Din pacate aceasta inscriere este manuala, motiv pentru care este posibil sa va manance ceva timp.
Pentru ca aceasta inscriere in directoare web sa fie un succes trebuie sa tineti cont de cateva principii:

• -  Este bine sa folositi o adresa de e-mail separata pentru aceste inscrieri

• - Finalizati site-ul inainte de a incepe inscrierile pentru a evita dublarea muncii depuse, dat fiind ca e posibil ca inscrierea initiala sa va fie respinsa

• - Alegeti cuvinte sugestive care sa va ajute sa va promovati cat mai bine pe nisa de care apartine site-ul vostru

• - Evitati in titlul experesiile de tip reclama care ar putea sa insemne respingerea inscrierii site-ului vostru

• - Pentru a va fi mai usor incercati sa va faceti o lista cu informatiile pe care trebuie sa le completati: titlu site-ului web (de maxim 50 de caractere), URL-ul (adresa web), o scurta descriere de maxim 200 de cuvinte, numele webmasterului si adresa de mail pe care o veti folosi.

Este drept ca ar mai fi si alte aspecte la care ar trebui sa acordati atentie in momentul in care va listati adresa web in cadrul directoarelor. Totusi principiile enumerate mai sus sunt suficiente pentru a face acest lucru iar restul informatiilor tin doar de optimizare.

El sau Ea sau El sau Ea sau El sau…

Pentru a trăi în această lume nebună, trebuie să te adaptezi. Trebuie să fii în ton cu noile tendinţe, să arăţi cât se poate de bine şi să ai fiţe maxime. Chit că eşti fată sau băiat. Această diferenţiere pe bază de sex e oricum perimată, pe de o parte datorită faptului că femeia e la fel de agresivă ca un bărbat, înţelegându-şi prost feminitatea şi încercând să preia puterea prin atribute ce nu i s-au dăruit de la mama natură, iar pe de alta, datorită faptului că ideea de bărbat nu mai e nici cea tradiţională, cu care ne-am obişnuit. În cele ce urmează, ne vom concentra atenţia nu asupra magnificei specii de femei, relativ nou apărută, ci asupra bărbatului-nu-tocmai-bărbat.

Unii îi numesc faggets, termen care rostit în anumite ţări te face pasibil de o pedeapsă ce presupune ani bunicei petrecuţi în închisoare, alţii le zic gay. Dar nu ei sunt problema, ci majoritatea ce se ascund folosind termenul de metrosexuali. Metrosexualii sunt, aşa cum îmi place mie să îi numesc, homosexualii care încă nu au aflat că sunt homosexuali, dar despre care toată lumea ştie adevărul.

Pentru a fi mai explicită în această mică dezbatere a mea, voi exemplifica prezentându-vă un personaj. Nu am să mă obosesc să îi caut un nume, deoarece e fictiv şi nu contează. Cert e că lumea îi spune pe nume doar când e de faţă. Când dispare cu alte treburi, este supranumit Prinţesa. De ce este acest om supranumit Prinţesa? Datorită activităţilor sale efeminante. Printre acestea se numără: gesturi feminine, grijă şi atenţie la cel mai mic detaliu în privinţa aspectului fizic, frecventarea unor locuri privite ca fiind exclusiv destinate femeilor, precum saloane de cosmetică, mirosul extrem de puternic de parfum de firmă, ce se poate simţi pe o rază de 10 kilometri, chiar 12, după cum mi-au confirmat anumite persoane cu un iz extrem de dezvoltat. Să detaliem puţin despre partea cu salonul de cosmetică. Prinţesa este un muşteriu ce frecventează acest sanctuar cu regularitate, pentru diverse activităţi, dureroase sau plăcute deopotrivă. Printre acestea numărăm: epilat, inghinal, axial, dorsal, pe pectorali, pe picioare, pensat de sprâncene, vopsire de sprâncene, coafat, aranjat sau vopsit de păr, manichiură sau pedichiură, masaj. Întreaga gamă de servicii oferite de un salon de cosmetică ce se respectă e la dispoziţia acestui nou tip de mascul.

Ce e ciudat la acest om, mă veţi întreba? Şi aici intervine intriga. Nimic, înafara faptului că susţin că nu sunt gay, însă comportamentul extrem de feminin îi trădează cu disperare.

Pentru exemplificare, să o urmărim pe Prinţesă, în măiastra artă a dialogului:

-Mie îmi plac ăstia gay. Îs super tari, poţi merge cu ei la cumpărături, îţi dau sfaturi, ştiu să aleagă haine mişto, arată bine şi sunt de treabă, spune o fată oarecare.

Prinţesa aude această replică şi se burzuluieşte:

-Ce treabă ai tu cu faggetsii ăia scârboşi? Faggets! Ce tot vorbeşti acolo despre ei?

După anumite studii psihologice, s-a demonstrat că reprimarea unor anumite sentimente în legătură cu persoana ta te face să urăşti tocmai tagma socială din care faci parte.

O altă discuţie exemplificatoare ar putea fi şi aceasta:

-Mie îmi place să mă aranjez şi să mă îngrijesc. Nu văd care-i problema, ce, dacă-s tip n-am voie? Mie aşa îmi place.

Nici o problemă, doar până la punctul în care deosebeşti rozul de ţiclam, care este testul definitoriu. A fost aplicat, de către mine personal, pe o serie de bărbaţi indecişi în ceea ce priveşte sexualitatea lor, precum şi pe o serie de bărbaţi cât se poate de heterosexuali. Bănuiesc că vă imaginaţi deja rezultatele.

O ultimă vorbă despre această Prinţesă , şi poate chiar cea mai revelatoare, e faptul că îi place să se laude cu aventurile sale sexuale şi cu victimele pe care le-a făcut, în rândul femeilor, bineînţeles. A nu se înţelege că nu noi nu apreciem orgoliul masculin pentru ceea ce este el, în esenţa lui, dar dacă ai depăţit adolescenţa şi continui să te lauzi cu o asemenea fervoare, în legătură cu asemenea teme, ai o problemă.

Cu aceasta am încheiat analiza noastră pe această seară. Acest personaj extrem de complex ne va bântui multă vreme de acum înainte gândurile, cluburile şi vieţile, dar va fi de asemenea şi o bună sursă de amuzament, pentru cei care nu au reuşit să depăşească anumite tabuuri. Pentru noi, cunoscătorii, sursa de amuzament va fi întotdeauna prostia unor personaje şi discrepanţa între ceea ce sunt ele şi ceea ce pretind ele că ar fi.

P.S. Dacă vă regăsiţi în această descriere, tineţi minte: umorul nu dăunează sănătăţii, din contră, îi face al naibii de bine.

P.S. (2) : Aceasta nu este o odă închinată masculinităţii. Aceasta are metodele sale proprii de a se lăuda singură, atunci când e cazul. Nu are nevoie de suplimente nutritive.

Un weekend de cacat

De obicei astept cu disperare weekend-ul. Bine, cred ca toata lumea face asta insa eu aveam nevoie acuta de o pauza. Atat de acuta incat mi-l programasem cam de joi asa. Ar fi trebuit sa fie unul relaxant, insa cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ evident ca a fost unul de cacat.

 Sambata am fost la ziua unei prietene la un gratar pe langa Sinaia. Bine ca nu am fost cu masina mea ca la cat de praf a fost o parte din drum imi blestemam zilele. Chiar daca nu sunt eu fan iesiri in natura din astea, am zis hai ca merge. E ziua fetei si nu este frumos sa refuzam. In mare a fost dragut, asta daca trecem peste faptul ca odata ajunsi acolo unii si-au bagat adanc mainile in buzunare si unii au mai pus mana pe cateceva sau s-au afumat la propriu. In fine, am rezistat eroic de dragul sarbatoritei. Ah, am si zambit chiar. :D Evident ca la intoarcece mi s-a facut rau. Dracu stie de la ce, insa imi era atat de rau incat nici ochii nu mi-i puteam tine deschisi. Degeaba am oprit sa luam fanta de lamaie, apa si alte cacaturi. Imi era rau si pace. Odata ajunsa acasa mi-am varsat matele o jumatate de ora si apoi am adormit 12 ore. (!!!)

Astazi stabilisem cu frate-meu sa mergem pe la ai mei ca deh, pleaca tata in tari straine in interes de serviciu si e frumos sa ne vedem si noi inainte. Nu aveam nici cea mai mica tragere de inima insa si de data asta am zis hai ca merge. Cand sa ies din parcare (miscare pe care o fac in fiecare zi) am luat stanga de volan prea devreme si m-am proptit cu bara din spate intr-o teava. Evident ca m-am ales cu  ditamai pizda in coltul barii. Administratorul s-a gandit el dom`ne sa infiga niste tevi ca sa nu mai parcheze lumea pe un petic de pamant care ar trebui sa fie spatiu verde dar nu e. Eh, intr-un din astea m-am proptit eu. Sa mai mentionez ca aici vorbim de masina lu` tata?! Bun. Ajung la frate-meu, ma boscorodeste asta si ma intreaba senin: “Auzi, dar antena unde e?” Aoleu!! Unde e? “Cred ca ti-au furat-o. ” Bai este o mafie a antenelor de opel si eu nu stiu? Nu de alta dar cand m-am intors, m-am uitat la toate opelurile din zona si nici unul nu avea antena. In mortii ei, e 20 ron una. Chiar atat de calic sa fii?

Am ajuns si la ai mei, le-am dat vestea cea mare cu bara (surprinzator tata a reactionat destul de bine limitandu-se la a-mi spune decat : “Rezolva problema”) am stat cat am stat si am plecat. Cum eram mult prea plictisita si obosita pentru ca statusem mai mult decat imi programasem eu initial, l-am lasat pe frate-meu sa conduca. La un moment dat, cu vreo 5 minute inainte de iesirea din oras, nu am apucat sa termin de zis: “Pe aici de obicei e radar”, ca ne-a si oprit politia. 81km/h in localitate, actele, amenda, bla bla bla. Asta s-a enervat, nu a semnat procesul verbal si a plecat injurand de mama focului. Autostrada plina ochi. Plina de masini si de cretini. Nervii provocati de acestia au fost insignifianti pe langa cei provocati de imaginea de ansamblu a intregului weekend. 

Mda, cam asta a fost weekendul meu. Unul de cacat. Ne auzim data viitoare, in toane mai bune sper.

Turcia – o vacanta condimentata cu tot ce vrei!

Daca vrei sa mergi in Turcia in vacanta si nu stii de ce ai alege-o in afara faptului ca are plaje intinse la 3 mari, iar oamenii de aici au un adevarat cult pentru turisti, iata alte cateva detalii ce te pot convinge ca este o tara a surprizelor si a istoriei pe care merita sa le descoperi impreuna cu cei dragi!

1. Cea mai veche asezare umana descoperita vreodata se afla in Turcia, la Catalhoyuk, si dateaza din mileniul 7 i.H.
2. Efes si Halicarnas, locul celor doua dintre cele 7 minuni ale lumii antice, se afla in Turcia.
3. Sfantul Nicolae, celebru in toata lumea, s-a nascut in Patara, Turcia.
4. Arca lui Noe se afla pe creasta muntelui Ararat, in estul Turciei.
5. Turcii sunt cei care au adus cafeaua in Europa.
6. Istanbul este singurul oras din lume care se intinde atat pe continentul european, cat si pe cel asiatic.
7. Lalelele olandeze sunt, de fapt... turcesti. Turcii sunt cei care le-au exportat in Olanda.
8. Scrisul a fost inventat in Anatolia antica, adica intr-o zona a Turciei de azi. Tot aici s-au nascut Homer, regele Midas si Herodot.
9. Celebrele cuvinte ale lui Iulius Cezar “veni, vidi, vici” au fost spuse in Turcia, atunci cand acesta a cucerit Pontus.
10. Ciresele au ajuns in Europa tot datorita turcilor care le-au cultivat in Giresun (in nordul tarii).
11. Gradinile Edenului descrise in Geneza erau traversate de un rau care se impartea in 4 dupa ce parasea gradina. Doua dintre ele, Tigris si Eufrat, izvorasc din muntii aflati in estul Turciei.
12. In Turcia, exista peste 9,000 de specii de flori, iar in toata Europa sunt 11,500 de specii. Turcia are si 453 de specii de pasari din cele 9000 ale lumii.

Toata aceste minunatii iti stau la dispozitie daca te hotarasti pentru o vacanta in bogata si frumoasa tara aflata la intrepatrunderea a doua continente si a doua tipuri de culturi total diferite, cea europeana si cea asiatica.

Dincolo de sansa de a vedea locuri incarcate de istorie, aveti si sansa de va relaxa la maxim. Sunt mii de resorturi care va stau la dispozitie, iar turisti din toata lumea profita de ofertele de aici. Regimul all inclusive este des intalnit, iar preturile fac, de multe ori, o concurenta acerba vacantelor petrecute in tara noastra. Daca vreti sa platiti o suma decenta pentru o vacanta extraordinara, in afara Romaniei, alegeti ofertele pentru Turcia 2013 prin viaRomania! In plus, cu early-booking, veti avea parte de o surpriza si mai placuta: reduceri de pret, all inclusive, confort, circuite turistice diverse, oameni minunati, veniti de peste tot pentru a se bucura de una dintre cele mai atragatoare destinatii de vacanta din lume!

In mijlocul nicaieriului

Astazi a trebuit sa fac inca o binecunoscuta deplasare in interes de servici. Binecunoscuta pentru ca v-am plictisit deja cu povestile despre TGV. ;) Ca de obicei am plecat cu masina mea, ca deh asa sunt eu tampita. Defapt motivul pentru care imi rup masina in doua este faptul ca nu suport sa ma rog de nimeni. In perioada in care am ramas fara mijloc de transport m-am rugat 2 zile de una lume sa imi dea una din masinile de firma. Zici ca ma duceam in interes personal si le ceream cel putin un Lexus. Eu ma dadeam de ceasul mortii pentru ca trebuia sa ajung in TGV si astia o ardeau in fitze cu mine. Atunci am decis ca voi merge numai cu masina proprie in care se va urca numai cine vreau eu. Eh, astazi s-a cramponat lumea domne` ca de ce nu am anuntat ca plec ca poate vroiau si altii sa mearga. Aoleu! Cu masina mea si pe centrul meu de cost? Pai da pentru ca firma plateste benzina. Pai si cum, masina mea consuma numai benzina? Pluteste evitand gropile si uzura cauciucurilor? Really? Ca sa vezi, eu habar nu aveam. Defapt am observat ca atunci cand plateste firma combustibilul parca nici nu consuma si merge mai ceva decat un Ferrari. :D

In fine. Am plecat eu cu Sefa. Nimic suspect la dus. Chiar incepusem sa ma ingrijorez pentru ca de obicei cand suntem noi doua in masina lucruri ciudate se intampla. Am ajuns, am facut ce avea de facut, am plecat. Ea in spume, eu fara nici cea mai vaga urma de chef. Liniste deplina in masina. Alt lucru suspect. Eh, si cum mergeam eu asa gandindu-ma la ale mele, brusc apare politia care ne dirija pe un drum laturalnic. Nu tu explicatii, nu tu nimic. Pai si daca eu nu stiu alt drum decat asta pe care mataluta il blochezi ce fac? Nimic. Organu` dadea din mana mai ceva ca Impuscatu`. Toata lumea s-a conformat. Eh, si iata-ma pe mine in mijlocul pustietatii conducand la ghici. Pula semne, pula fiinte carora sa le ceri instructiuni. Erau gropi… cata frunza, cata iarba. Masina mea plangea la fiecare crater pe care nu reuseam sa il evit din cauza altora mai mari in care as fi putut sa ma ratacesc chiar. Zic: “Bai ai idee unde pula mea suntem?” Sefa: “Nop, dar da-i inainte, trebuie sa iesim undeva. Intrebarea este unde?”. Mai mergem noi un pic, eu injurand de mama focului si sefa amuzandu-se copios si dam de civilizatie. Satul Lunguletul. Mda, I know exactly where we are… not! Hopa, un indicator pe care scrie ceva. “Iubiti-va satul”. Pastrati-l curat!” Are you for real? Bai, ceva cu indicatii spre o locatie cunoscuta aveti? Satul asta este taramul cartofilor si al cepei. In viata mea nu am vazut atatea tone de cartofi. Pe drum, pe sant, in remorci, in carute, peste tot. Dupa ce ca drumul era orbil mai mergeam si cu 20km/h din cauza tractoarelor din ambele sensuri care se pare ca circulau dupa propriile reguli. Un tapit a traversat strada uitanduse la stele, la dracu cu masinile. Poate era ruda cu Superman. La un moment dat am cedat: “Daca nu ajungem mai repede ma imbolnavesc cu nervii capului.” Eh, la faza asta Sefa a izbucnit in ras si a tinut-o asa o gramada de vreme spre disperarea mea. Evident ca numai noua ni se pute aintampla sa ajungem la dracu in praznic. Cu chiu cu vai am ajuns intr-un decor cunoscut.

Am lasat-o pe Sefa acasa, ea stand la capatul lumii, si am mai facut o ora pana la mine acasa, eu stand in celalalt capat al lumii. Astazi cred ca toti idiotii au iesit cu masinile pe strada. Speta: 3 benzi pe sens, aglomeratie bara la bara, stat de 3 ori la semafor… o blonda intr-un cacat de masina cat o cutie de chibrite mergea pe banda a doua cu 30 la ora si pastrand o distanta de cel putin 5 metri fata de cel din fata ei. 30km/h??!!!! 5 metri??!!!! Un pic mai in fata intersectie, tot o tipa se opreste in mijloc si se asigura din dreapta in conditiile in care masinile veneau din stanga. Aaaaaaaa!!!!!!! Mai iau vreo 3 gropi in plin, trag cateva injuraturi si ajung acasa. Gata. Data viitoare daca am masina de la firma ma duc, daca nu, nu. La dracu` cu bunul samaritean!

Parinti si copii

Aproape de mine e un centru de plasament. Mai devreme am cautat mai multe informatii despre el dar in afara de un numar de telefon si o adresa, nu am gasit mare lucru. Ma intristeaza atat de mult si mi-as dori sa pot fi de ajutor. Vara, in zilele linistite, la amiaza, aud in timp ce stau in balcon scrasnetul sec la leaganelor, de parca ar fi fost abandonate si ele. Te pune pe ganduri, te gandesti ce norocos ai fost ca ai avut o mama, un tata, o casa si o familie doar a ta. Te face sa te gandesti cand de nerecunoscator ai fost uneori fata de ei, cand i-am criticat, cand ne-am certat, cand i-am ranit. 

Daca am putea sa realizam cat de importanti sunt ei, parintii, in viata noastra. Multi dintre noi in anumite momente i-am renegat, ne-am dorit altii, i-am condamnat. Dar intr-un final, oricum ar fi ei, pentru noi sunt cei mai buni parinti din lume pentru ca sunt ai nostri si daca nu erau ei, nici noi nu eram.

Adolescenta iti lasa uneori un gust amar si cateva regrete. Cand ajungi la varsta si in situatia in care iti vezi parintii de cateva ori pe an, regreti ca atunci cand ii vedeai zi de zi nu le-ai demonstrat mai des cat de mult inseamna pentru tine. Regreti ca nu ai fost mereu buna cu ei, regreti aroganta si razvratirea si tot ce-ti doresti acum e sa le fie bine si sa ii vezi mai des.

Incerc sa ii sfatuiesc mereu pe cei din jur sa isi iubeasca parintii si sa multumeasca pentru ei asa cum sunt. Multi poate nu inteleg asta atat timp cat ii au aproape, unii poate ca imi dau dreptate. Eu cel putin incerc.

Desigur mai sunt si fel de fel de situatii. Abuzuri, molestari, batai.. cazuri mult prea triste. Trist e si cand copii cresc singuri ani de zile, prea multi ani, pentru ca parintii sunt la munca in strainatate. Nu inteleg si nu e normal. In 9 ani de zile nu poti sa iti iei copilul acolo sau nu poti sa vii acasa. In fine, e prea mult de discutat aici.

Ideea e, sa ne pretuim parintii si sa ne consideram norocosi ca au fost langa noi si ne-au crescut. Eu una le multumesc din suflet si ii iubesc pe zi ce trece mai mult.

Cât mi-ar fi plăcut...

Acest tip care mi-a spus că nu crede în imaginaţia autorilor, ori în inspiraţie, ci numai în imaginaţia operei în sine. O operă, mi-a precizat el, îl poartă pe autor cu ea, îi e exterioară, transformându-l în simplu interpret sau traducător.
       Să spui că opera există independent de autor, care îi este scrib sau stenograf fantomatic, e una dintre cele mai originale – şi mai puternice – reprezentări pe care le-am auzit în materie. Îmi place ideea că există în operă ceva radical străin autorului şi cititorului ei, că Marele Gatsby exista deja undeva, plutind în cerul ideilor, aşteptând creierul lui Fitzgerald pentru a derula placid concatenaţia imaginilor pe hârtie… Ideea că opera, obiect radical singular şi instanţă operativă, îl instrumentalizează pe autor, care o produce ca un zombie, că cititorul şi autorul, un cuplu insignifiant, trebuie scoşi din discuţie, autonomizând în universal un cotor de carte, mi se pare pur admirabilă. Îmi pare aşa de rău că e o prostie.
       Fiindcă are şi o latură adevărată, e sigur… Întâi, când ai abordat un personaj mai complex, observi că nu-l mai poţi coordona ca înainte, că începe să se autonomizeze, să-ţi scape, să-ţi ‘ceară’ cum să-l scrii, să ‘ia decizii’ etc. (de unde soluţia, aşa de comună, de a-l omorî). Şi după aia, orice ficţiune reflectă fatal epoca sa, şi ca atare ea ar fi putut fi scrisă în moduri diferite, ce-i drept, dar nu foarte diferite. Prin astea două bemoluri, măcar, ficţiunea are ceva de instanţă operativă. Cât mi-ar fi plăcut să fie una cu adevărat, iar scriitorii, biete carcase umplute cu ea, cu misiunea să o obiectiveze… Fericirea de a fi stenograful operei. O ureche. Un stetoscop. Ar fi fost acolo o determinare, la dracu, şi o umbră de sens.

Curatenie pentru domeniu hotelier

In domeniul restaurantelor , irmelor de catering si al hotelurilor curatenia este cel mai important atuu. Fara o curatenie impecabila orice afacere de acest gen este sortita falimentului.
Clientii cauta intodeauna atat confort, o servire de calitate cat si servicii impecabile.
Stim din proprie experienta  ca odata ajunsi intr-un restaurant sau hotel si vasele sau lenjeriile  nu sunt curate, sau chiar daca sunt curate, au pete, avem indoieli privind igiena si preferam sa plecam in cautarea altui loc ce indeplineste normele noastre personale de igiena.
Produse curatenie horeca de cea mai buna calitate gasiti pe siteurile sau la magazinele de nisa la preturi avantajoase pentru afacerea dumneavoastra.
Aceste produse au o putere de curatare ridicata indepartand cu succes o foarte multe forme de murdarie de la pete de mancare, ulei, creme,farduri, etc.
Indiferent ce doriti sa curatati si dezinfectati trebuie sa alegeti produsele potrivite cu un raport avantajos calitate-pret. Nu sunt utile produsele ieftine si slabe dar nici cele extem de scumpe dar care curata la nivelul celor ieftine.
Trebuie sa mai fiti atenti la achizitionarea de produse curatenie horeca si daca acestea au sanse sa atace tesaturile sau obiectele pe care doriti sa le curatati (este mentionata pe eticheta fiecarui produs gama de aplicare)precum si daca sunt ecologice si corespund normelor de protectie.
In acest domeniu, detergentii si alte produse de curatenie sunt folositi la o scara mult mai mare decat intr-un apatament obisnuit. Daca nu sunt ecologice, in momentrul in care apa menajera este evacuata, substantele ce se dizolva in urma descompunerii, nu vor fi nenocive astfel afectand mediul inconjurator si poluandu-l.
In acest sens este bine sa va documentati direct la personalul ce va recomanda produselesau pe internet si sa mentionati in mod express la cumparare ca vor fi folosite in cantitati mari si doriti sa protejati mediul.

Sărăcia..

Sărăcia interesantă a cântecelor pop. Ascultând câteva genuri, constaţi rapid că toate melodiile pot fi reduse la două categorii simple: ‘Vreau să ţi-o trag’ şi ‘Trage-mi-o’. Poţi căuta oricât: dacă le reduci la esenţă, sunt două mari tipuri de teme muzicale cu priză universală, azi: cântecul ‘Vreau să ţi-o trag’ şi cântecul ‘Trage-mi-o’. Se poate proba uşor, deschizând primul radio; într-o jumătate de ceas, melodiile se vor alinia cuminte, pe rând, în cele două categorii.
       Simplismul s-a răspândit rapid la toate genurile populare: rock, pop, rap etc., care şi-au adjudecat siajul profitabil al celor două teme. Astăzi, tot ce le depăşeşte – ideile, umorul, aluzia culturală, litota, ironia, reflecţia, ficţiunea, suferinţa, moartea, civismul etc. – sunt teme de nişă subţire, fără nici un succes la publicul larg.
       Muzica reuşea să exprime totuşi, nu cu aşa de multă vreme în urmă, o sumă de emoţii complicate. Responsabilă pentru simplism a fost inserarea cuvântului. Când linia melodică n-a mai fost de ajuns şi am dorit ‘libret’, să auzim cuvinte, inevitabil s-a produs prăbuşirea. Fiindcă cu cât lărgeşti un lucru spre public, cu atât îl îngustezi de fapt, pentru că temele de consens cu adevărat universal sunt abia câteva. Criterii în care să se recunoască toţi, pe lume, nu sunt o infinitate: după câteva sclifoseli, cam toţi admit că e vorba de recunoaştere, sex, putere, bani. Motivaţii indispensabile, care îl fac pe orice ins să continue în ciuda a tot. Piaţa pop fiind piaţa celui mai mare număr, a rezultat un univers fatal prozaic. Cuvântul, considerat întotdeauna îmbogăţitor, a produs rapid o sărăcire deşertică – la fel cum, introdus în reprezentarea publicitară, avea să dea un singur mesaj: ‘Cumpăraţi’. Nimic nu se prostituează mai bine, vocaţional, ca expresia… Drept care cuvântul a fost încununarea şi moartea melodiei.

In fond.

Care e, în fond, motivul fundamental pentru care, ca societate, ne opunem pedofiliei? Nu e doar din groaza de a ne vedea copiii violaţi şi traumatizaţi. Ar însemna doar să te opui violului. Deja, când Freud ne spunea că şi copilul (‘pervers polimorf’) are viaţă sexuală, şi deci plăceri – lucrul ne-a crispat şi dezgustat de tot de natura umană, complicând materia. Dar dacă copilul îşi doreşte să fie satisfăcut sexual, aşa cum îşi doreşte să mănânce ceva dulce sau să bea apă? – şi de aici implicaţii ameţitoare, în care nimeni cu capul pe umeri nu doreşte să intre. Mi se pare că pragul inacceptabil al transgresiunii este frica noastră, de corp social constituit, de a nu afecta relaţia filială, mai precis de a nu permite in extremis incestul aşa-zicând ‘justificat’, al mamei cu fiul ei, al tatălui cu fiica, al fraţilor, altfel spus trezirea plăcerii sexuale în copil şi exploatarea ei. Tentaţia există, şi există de mii de ani. Se poate ajunge foarte departe cu o simplă alunecare de picior. Nu de alţii ne e frică aşadar, nu de cei care ne-ar putea violenta copiii, nu de infractorii ‘externi’, preoţi pedofili sau vacanţieri dubioşi în Thailanda, din temele de societate relativ recente. Fără îndoială ne temem de noi înşine: de ce se va întâmpla în ziua când am decreta că, înăuntrul familiei, plăcerea sexuală a copilului nostru e legitimă şi poate fi satisfăcută. De ce vom face noi înşine, atunci, cu propriii noştri copii. Înseamnă să deschizi un spectru infinit şi incontrolabil de posibile. Familia ar fi deodată altceva. Morala ar fi altceva. Raporturile intersubiective, societatea, viaţa, totul. Un asemenea autoportret ne e insuportabil. De unde necesitatea, promptă, a unui Comitet de salvare publică şi a unei şape de plumb. O hoardă umană cu torţe, pregătită pentru un linşaj, vrea întotdeauna să linşeze propria natură umană.
       Semn bun: ne e încă groază de noi, nu ne-am împăcat cu natura proprie. În ciuda angelismului şi a tuturor poveştilor pe care ni le spunem ciclic, ştim pertinent cine suntem.
       Pedofilia, groază nemărturisită a umanităţii de ea însăşi, e pesemne ultimul mare tabu de societate. De aceea scriitorii îşi bat constant joc de ea, sfredelind suprafaţa şi producând, cu diverse Lolite, răni eficace. Va cădea în cele din urmă? Mă îndoiesc. Am avea ceva destul de straniu în locul corpusului social cunoscut. Înseamnă să presupui că natura umană se va fi schimbat radical şi imprevizibil.

Cat de utila este gheata carbonica?

Daca vreodata v-ati intrebat la ce foloseste gheata uscata sau gheata carbonica asa cum mai e ea cunoscutata, trebuie sa stiti ca aveti de-a face cu o substanta extrem de versatila care pana acum si-a dovedit eficienta intr-un mare numar de domenii de la alimentatie si pana la cercetarea medicala,  lucru ce face ca interesul pentru gheata obtinuta din dioxid de carbon sa fie din ce in ce mai mare.
Din punct de vedere alimentar, gheata carbonica este folosita atat la bauturi cat si la congelarea rapida a alimentelor. Totusi, spre deosebire de alimente, bauturile sunt tinute reci, barmanii adaugand doze strict controlate de gheata uscata pentru a crea acel fum specific ce da iluzia ca bautura in cauza "fierbe" chiar daca ea este cu doar cateva grade peste temperatura de inghet.
Cat priveste celelalte utilizari ale acestui tip de gheata, medicina si alte domenii de cercetare avansata au beneficiat din plin de pe urma ei insa in ziua de azi ne putem intalni cu gheata obtinuta din dioxid de carbon si in alte domenii mult mai comerciale. Astfel, a devenit un obicei ca la nunti sa fie folosita gheata pentru a genera acel strat de abur asemanator norilor pe care invitatii il apreciaza in mod deosebit mai ales in momentul dansului mirilor. E o tehnologie foarte simpla ce implica evaporarea rapida a ghetii, care, fiind mai grea decat aerul, ramane la sol. De asemenea acelasi tip de masina de creat abur este utila si la spectacolele de muzica organizate in aer liber unde efectele de scena pot fi completate foarte frumos cu acest strat vaporos din dioxid de carbon.
As putea incheia aici dar adevarul este ca mai exista o alta utilizare a acestui material de care nu v-am pomenit inca: sablarea. Gheata carbonica este un material dur si extrem de rece. Astfel, ea poate lua locul nisipului la sablare, obtinandu-se rezultate exceptional de bune pentru curatarea suprafetelor dificile cum ar fi marmura sau granitul.
Mai multe informatii despre acest subiect puteti obtine pe dioxid.ro, inclusiv niste preturi orientative pentru genul de aplicatii de care v-am povestit mai sus.

Până unde se va merge, unde vom ajunge?

E litania constantă a bătrânilor. Au dreptate să se îngrijoreze. Într-un peisaj media nivelat, nu mai contează decât noutatea, şi deci nu mai poţi impresiona decât crescând continuu cantitatea de provocare. Lucrurile vor sta probabil aşa.
       În 10-15 ani:
             – vom vedea primul penis erect la televiziune, la o oră din zi.
             – scena sexului va exista în orice film normal, cu organele sexuale vizibile.
             – discriminarea pozitivă (legi ale excepţiei pentru comunităţile defavorizate) va dispărea.
             – democraţia reprezentativă va fi pusă la îndoială, în favoarea unor sisteme de democraţie directă. Apoi democraţia ca unic provider de libertate. Parlamentarismul. O mulţime de sisteme utopice şi reforme vor fi testate, sub spectrul nemulţumirii generale de politic.
       În 20-30 de ani:
             – sexul se va practica pe străzi. Ca şi sărutul, mai întâi va fi amendat, apoi va fi cool, apoi va fi liber (peluze, parcuri, piscine).
             – se vor comanda crime pe Internet (şi se vor găsi destui fericiţi să le execute).
             – elevii vor refuza să primească profesorii în clase, cerând un sistem de transmisie a cunoştinţelor care să nu mai presupună autoritatea. Îl vor obţine.
             – Shoah-ul, sclavia etc. vor fi subiect de glume şi batjocură în mainstream, figuri ca Hitler şi Stalin vor fi cool evocabile, alături de antisemitism, antifeminism, homofobie, misoginism: toate graniţele imaginabile, teritoriile de Interzis moral ale discursului vor fi transgresate. Dialectica reproşului şi a scuzei va dispărea, se va aşterne o victorie calmă a pulsiunii şi spontaneismului.
             – o revoltă a tinerilor va condamna bătrânii şi moştenirea lor, societatea paternalistă de cumul meritocrat. Va apărea refuzul solidarităţii economice, tentaţia de a nu le mai plăti perioada pensionării, şi de a-i păstra în muncă într-un fel sau altul.
             – fiecare femeie din Occident îşi va putea permite o reconstrucţie plastică completă a feţei, la fel ca o minoră intervenţie stomatologică; nu vor mai exista literalmente facies-uri de femei urâte. Victorie a frenologiei de cuplu.
             – după vagi poticneli, Europa va avea un preşedinte, un guvern; fostele ţări vor deveni regiuni. Se vor alege 2-3 limbi de circulaţie administrativă, şi de predare în învăţământ, care vor începe să pună în obscuritate limbile locale, lung proces care va conduce – într-un secol sau mai mult – la marginalizarea şi dispariţia lor. Noul-vechi continent va fi o realitate politică. Da, nu vom mai avea o ţară.
             – cuplul ca unitate funcţională va avea multiple forme şi unităţi, înăuntrul şi în afara pasiunii.
             – vor fi exaltate două virtuţi contradictorii: longevitatea şi tinereţea.
             – monitoare în pereţi, în tavan, în parchet; vom avea computerul în sânge, însă la propriu. Totul va fi comunicare şi izolare deopotrivă, un întrerupător on-off.
       În 100 de ani, în ciuda progreselor spectaculoase şi meritorii ale medicinei, vom fi destul de morţi.

My ashtray heart

Incredibil cum se schimba viata si oamenii. Acum 5 luni nu vedeam decat niste lucruri, lucruri care acum mi se par de la neimportante pana la dezgustatoare. Si ce-i mai naspa? Ca se schimba lumea, sau ca nu ma schimb eu? Oricum, ma bucur ca sunt oameni care (nu) se schimba o data cu mine! Si ma mai bucur ca nu pot avea surprize acum. Sunt ok. Nothing worse can happen now!  De acum, cert e ca numai bine! Din nou, binele…Hmmm… Si poate chiar asa-i, every heart is someone else’s “ashtray heart”. Ca asa e-n tenis! Nimeni nu e rau sau bun sau asa ceva  )…Da’ parca tot ma roade sa fiu an ashtray heart, no matter whose!But hey…Un alt lucru cert e ca eu trebuie sa-mi revin. Sa ma obisnuiesc cu rahatul din lume si sa nu pic ca traznita la auzirea unei vesti care desi e proasta, n-ar trebui sa ma intereseze. Si chiar nu ma intereseaza! I just act like I care when I act like I don’t care…dar fara sa ma/va mint: deep down inside, chiar mi se rupe. Ba mai mult, daca ar fi lucrurile asa cum sugereaza purtarea mea c-as vrea sa fie…pff…N-AR FI BINE SI NU MI-AR PLACEA! And just because of that, maybe I should wish for them guys all the happiness in the world  But then again, what about mine? I troll, I annoy, I always will  Even without having any good reasons 

Momentan ma doare stomacul si inauntrul meu urla un mare FFFFFFFFFFFUUUUU- pentru ce faza demna de un copil de 10 ani am facut ieri seara. Dar stati asa…ce zi a fost ieri?! That’s what I call a reason! 

Jocuri

Pasiunea pentru joc se naste cu noi si moare cu noi. Ne jucam inca din momentul in care suntem in fasa si pe masura ce crestem, chiar daca jocurile pe care le jucam se schimba, nevoia si pasiunea pentru ele nu scade niciodata. Evolutia tehnologica face in asa fel incat jocurile sa devina din ce in ce mai interactive, si sa te lase sa te joci cu masini si atunci cand ai 70 de ani fara ca cei din jurul tau sa creada ca ai inebunit. Si pentru ca suntem diferiti, si fiecare din noi avem alte interese as vrea sa vorbesc de doua tipuri de jocuri diferite, unul cu public in general mascului si unul cu public in general feminin,

Primul topic pe care il voi aborda este cu jocuri cu masini. Acestea sunt adaptate tuturor categoriilor de varsta, de la copii la adulti, avand dificultati diferite si multe nivele pe care trebuie sa le parcurgi. Jocuri cu masini se gasesc atat pentru PC cat si pentru mobil sau TV, asa ca aproape oricine are acces la ele. Dar sa nu va imaginati ca in toate jocurile cu masini va trebui sa faceti curse. Creatori de jocuri au incercat sa diversifice cat mai mult paleta acestui tip de joc, astfel incat puteti sa reparati masini, sa le creati si evident sa le conduceti.

In acest paragraf voi incerca sa vorbesc  despre jocuri Zuma Deluxe.  Acest  tip de jocuri se adreseaza in primul rand copiilor si sexului feminin. Jocul este unul de tip puzzle in care trebuie sa nimeresti 3 bile de aceasi culoare pentru a le elimina. Castigi in momentul in care nu mai exista bile. Evident ca exista diverse nivele de dificultate si bile cu caracteristici speciale care pot sa te ajute sau sa te incurce in misiunea ta.

Desi sunt niste jocuri care exista pe piata de multa vreme, puterea lor de reinventare le face sa fie in continuare printre cele mai jucate.

White Rabbit by Jefferson Airplane

Sau despre cum s-a întâlnit Alice a lui Lewis Carroll cu ciupercile halucinogene pe la mijlocul anilor ‘60. Piesa este de pe albumul din 1967 “Surrealistic Pillow” al celor de la Jefferson Airplane. Este primul album Jefferson Airplane cu Grace Slick la voce. Surrealistic Pillow a fost ales de revista Rolling Stone pe locul 146 în top 500 al celor mai bune albume all time. Pe el mai apare şi piesa “Somebody To Love” pe care, probabil, o cunoaşte mai multă lume din filmul “Cable Guy” în interpretarea lui Jim Carrey.

White Rabbit este compus de Grace prin 1965 şi face o paralelă între efectele halucinogene ale drogurilor psihedelice şi povestirile lui Lewis Carroll “Alice în ţara minunilor” şi “În oglindă”. În cântec se face referire la întâmplările din aceste povestiri, obiectele îşi modifică dimensiunile dupa ce se mănâncă ciuperci magice sau după ce se bea un lichid necunoscut. Sunetul chitarei este hipnotic si urmează un crescendo asemănător cu cel din Bolero al lui Ravel iar melodia are influenţe spaniole. Versurile sugerează puternica distorsiunea simţurilor sub influenţa halucinogenelor.

Ca o curiozitate, Grace Slick a fost cea care fiind invitată la un dineu la Casa Albă, a plănuit să-i pună LSD în ceai lui Nixon. Planul a eşuat deoarece nu a mai fost lăsată să intre. Iată-i într-un concert de la Rotterdam din 1970 intrepretând White Rabbit.

Vizibilă starea în care se aflau.

Intentia firmelor profesioniste in inchirieri auto

Daca sunteti in cautarea unei  masini de inchiriat, exista in tara multe companii de profil care ofera servicii profesionale rent a car si chiar iti pot oferi mult mai mult decat o masina de inchiriat.
 Preturile unor firme includ toate taxele si sunt cele mai mici preturi din Romania, in conditii similare.
Sfatul expertilor este colaborarea cu o  companie privata, independenta care activeaza in domeniul rent a car.

Intentia firmelor profesioniste in inchirieri auto este sa va ofere cele mai bune preturi in domeniu asigurandu-va cei mai buni colaboratori ce va pot oferi dumneavoastra cele mai bune servicii.
Multe firme care au vechime pe piata in domeniul rent a car iti ramburseaza complet avansul daca gasesti o masina de inchiriat mai ieftina, in conditii identice.
Masinile folosite de unele firme de inchirieri auto nu au nici un fel de insemne sau marcaje speciale si nu au limita de kilometrii ceea ce va avantajeaza daca doriti sau aveti nevoiesa faceti un tur al unui tinut.

Fie ca sunteti reprezentantul unei companii sau persoana fizica in cautarea unei masini de inchiriat pentru o perioada mai lunga de timp in Bucuresti, exista o solutie pentru dumneavoastra.
Rent a car Bucuresti este o alternativa viabila, iar daca alegeti o companie selecta cu experienta in domeniul inchirierilor auto, personalul  atent selectionat  va sta la dispozitie in orice situatie.
Prin servicii de calitate, firmele de profil incearca sa ofere o noua perspectiva pe piata de rent a car / inchirieri auto Bucuresti astfel incat sa satisfaca necesitatile dumneavoastra indiferent de situatie.
Cu oferte generoase, serviciile de inchirieri masini Bucuresti sunt gandite cu preturi accesibile si multe companii suntdispunse sa acopere principalele orase precum si gari sau aeroporturi din Romania.
Speram ca serviciile oferite de firmele de profil sa fie pe masura asteptarilor dumneavoastra, iar in urmatorii ani sa ramaneti clienti fideli.

Epilarea definitiva SPL

Epilarea a urcat foarte mult in ultimii ani si se face remarcata de la an la an. Vechile metode de epilare (epilator, ceara, aparat de ras etc) au fost inlocuite cu epilarea definitiva. Multi zic ca aceasta este mult mai buna din punct de vedere al pretului fata de celelalte. Rezultatele pot fi vizibile inca dupa prima sedinta. SPL (Square pulsed light) este o metoda revolutionara care are in folosinta 5 impulsuri consecutive de energie. Epilarea totala este aleasa pentru ca nu cauzeaza iritatii sau disconfort al pielii. Multi sportivi folosesc epilarea totala pentru a nu mai merge de fiecare data sa se epileze asa ca tine cateva sedinte de epilare definitiva si a scapat de griji.

• Epilarea definitiva SPL nu este singura metoda de epilare definitiva ci mai este inca una, aceasta numinduse epilarea definitiva cu lumina intensa pulsata (IPL). Un singurl impuls de energie al epilarii SPL este echivalentul a 5 impulsuri de energie al epilarii IPL. Asta demonstreza faptul ca epilarea definitiva SPL este cea mai buna metoda de epilare din toate punctele de vedere. O sedinte de epilare definitiva dureaza mult mai putin decat o sedinta de epilare clasica care tine foarte mult. Epilarea definitiva este mult mai sigura si mai igienica ca epilarea clasica. Nu exista riscuri la aceasta epilare, cum ar fi de exemplu fire de par crescute pe sub piele sau mai stiu eu ce alte riscuri.

Rezultatele unei sedinte de epilare definitiva depind de:

- culoarea pielii,

- grosimea firului de par,

- intensitatea luminii setate,

In general culoarea pielii este cea mai decisiva in sedintele de epilare definitiva.