Cazuri sfasietoare in care a fost invocat dreptul de a muri

Tracy Latimer. In timpul nasterii, Tracy Latimer a avut o „pana” de oxigen la nivel cranian, de unde si o paralizie cerebrala severa. Din punct de vedere functional, creierul sau era dezvoltat insuficient si semana in gandire si structura cu cel al unui copilas de trei luni. Nu putea vorbi, merge, nu raspundea la stimuli externi, insa ii placea afectiunea. A suferit enorm, a fost supus la sute de operatii, oasele i-au fost aranajate prin corp, unele i-au fost scoase pentru ca erau deformate complet. Ca sa nu mai sufere copilul, parintii l-au omorat punandu-l in masina si introducand gaze de esapament toxice in masina inchisa. Tatal fetei a marturisit politiei pana la urma ca si-a ucis fiica si a primit 10 ani de inchisoare. A iesit din inchisoare in 2011, insa a spus atunci ca singurul lucru pe care-l regreta este ca nu si-a dus sotia insarcinata la alt spital cu personal mai calificat, care putea impiedica nenorocirea. Terri Schiavo. Intr-o buna zi, Terri Schiavo, in varsta de 26 de ani, s-a prabusit in holul apartamentului sau, fara suflare, unde locuia alaturi de sotul sau. Medicii au stabilit ca nivelul potasiului din sange scazuse drastic, de unde si cazatura femeii. Cand s-a trezit, femeia respira, dar in rest nu putea face nimic: nu putea gandi, nu avea emotii, era un mort-viu. Sotul si parintii fetei s-au certat de multe ori pentru ca barbatul voia sa o lase sa moara, scotandu-i tubul prin care era hranita si oxigenata, dar parintii nu au acceptat asa ceva in speranta ca isi va reveni. Dupa aproape 10 ani de procese si sute de marturii, si parintii si barbatul au asistat neputiinciosi la scoaterea tubului din gura femeii, in martie 2005, femeia murind la doar doua saptamani dupa ce nu a mai primit substante nutritive. La autopsie s-a constatat ca sansele de recuperare si de trezire erau zero, creierul fiind facut praf.