Relatia noastra cu iluziile si temerile

Antropologul Tany Luhrmann a studiat modul in care pacientii cu afectiuni psihotice interactioneaza cu vocile pe care le aud. In SUA, vocile sunt considerate vatamatoare si destul de neplacute, ciudate. In Ghana si India, vocile sunt considerate benigne, chiar jucause. Antropologul american crede ca medicii ar trebui sa acorde o atentie sporita acestor halucinatii auditive si diferente culturale. Experientele auditive ale bolnavilor difera de la o cultura la alta.

Atentia acordata vocilor defineste si ceea ce acestea transmit pacientului. Intr-un studiu efectuat pe 60 de pacienti cu schizofrenie s-a constatat ca pacientii aud voci rele si bune, soapte si fel de fel de zgomote ciudate. Intepretarile experientelor difera in diverse zone ale lumii. Toti pacientii americani au experiente negative asociate cu simptomatologia schizofreniei. Ei considera vocile pline de ura, un bombardament violent. Multi indieni care au aceasta boala au spus ca vocile sunt niste rude care ii sfatuiesc sa termine anumite sarcini. Uneori vocile sunt jucause si cauta sa ii faca sa se simta bine. O mare parte dintre ei nu descriu vocile ca facand parte din halucinatiile asociate bolii. In alte culturi, vocile sunt de fapt spiritele care le vorbesc si nu sunt luate in seama sau puse in contextul unei boli. Americanii pun pe primul plan independenta, individualitatea, controlul, cei din India si Ghana se definesc pe sine prin relatiile pe care le au cu ceilalti.

Vocile capata un nume si exista o relatie intre pacient si acestea, de unde si un tratament mai usor. Mai grav este nu ca nu auzi voci, ci ca nu stii cum sa reactionezi cand le auzi intr-un final. Medicamentele pentru psihoza ar trebui limitate pentru ca fac mai mult rau decat bine.